Lumea Inelară

Начало книги

În inima zonei în care trepida viaţa de noapte a Beirutului, într-una dintre numeroasele cabine de transfer pentru uz general, dispuse în şir indian, Louis Wu păşi în realitate.

Părul strâns într-o coadă de o jumătate de metru era la fel de alb şi de strălucitor precum zăpada artificială. Pielea, atât pe corp, cât şi pe scalpul epilat era de un galben-crom; ochii aveau un iris auriu, iar roba de culoare albastru-imperial era decorată prin supraimpresiune stereoptică cu un dragon auriu. În momentul apariţiei, zâmbea larg, arătându-şi dinţii standard, perfecţi şi perlaţi. Zâmbea şi făcea cu mâna semne de adio. Dar zâmbetul îi era pe cale de a se şterge, şi chiar îi dispăru după câteva clipe, iar expresia feţei sale aducea acum mai degrabă cu o mască de cauciuc pe punctul de a se topi. În acele momente, Louis Wu îşi arăta cu adevărat vârsta.

Timp de câteva clipe, privi forfota oraşului, călătorii care se materializau în cabinele de transfer venind din locuri necunoscute, trecătorii care-l depăşeau la pas, acum când, o dată cu lăsarea nopţii, trotuarele rulante îşi încetaseră mişcarea. Deodată, ceasurile din turnuri începură să bată orele douăzeci şi trei. Louis Wu îşi îndreptă umerii şi ieşi din cabină în întâmpinarea celorlalţi.

Читать дальше →